Propuneri în etapa de consultare online

• „Utilizarea optimă a Resurselor Educaționale Deschise (RED) cu abordare inter- și trans- disciplinară.”

• „Digitalizarea în învățământ să se producă treptat, de la ciclul primar începând cu clasa a III-a, ocazional (pentru discipline adecvate), apoi continuând și intensificând procesul în a IV-a și anii ulteriori - treptat și gradual.”

• „Colaborarea și implicarea companiilor în educația digitală a studenților și a elevilor prin colaborări de tip mentorat, sau practică/internship;

• Includerea posibilității ca diferite materii atât din pre-univ. cât și din univ. să fie realizate de experți ale companiilor de profil.”

• „Adaptarea predării- învățării- evaluării la noul context, forțat și de criza sanitară, se reduce, după asigurarea infrastructurii și a mijloacelor tehnice, la cunoștințele și abilitățile digitale ale profesorilor. Dacă aceștia nu vor beneficia de pregătire inițială și continuă în domeniul educației digitale/ online, rezultatele vor fi dezastruoase pentru generațiile actuale de elevi. Prin formare inițială înțeleg dezvoltarea unor module dedicate predării online (sub aspect tehnic, dar și din punctul de vedere psihopedagogic) încă din timpul facultății. Dacă modulul pedagogic oferit de universități rămâne cel tradițional, atunci viitorii profesori nu vor fi pregătiți pentru elevii de azi.

• Pe de altă parte, pentru cei care deja profesează, sunt necesare cursuri periodice, gratuite și axate pe partea practică a predării cu ajutorul mijloacelor digitale. În prezent, astfel de cursuri sunt făcute contra cost, cu un preț mediu de 50 de lei pentru două ore de formare. În condițiile în care profesorii trebuie să își asigure și mijloacele tehnice (laptop, calculator, document camera, căști, microfon) tot din fonduri proprii, va fi dificil ca ei să țină pasul. ”

• „Modalități de adaptare a resurselor educaționale în vederea utilizării acestora în activități de învățare on-line destinate elevilor cu cerințe educaționale speciale.”

• „O rețea de internet cu viteză 4G special pentru școli și elevii din școli cu ID și parolă pentru fiecare utilizator ( gen Skype - care permite în urma creării unui cont -... apel și apel video cu mai mulți utilizatori, fără limită de conectare).”

• „Elevii doresc reclădirea sistemului de învățământ românesc, introducerea unor materii care sunt cu adevărat folositoare în viață . Actualul sistem de învățământ este unul învechit de acum de mai bine de 30 de ani, excluderea unor examene destul de stresante ar aduce beneficii în viață elevului precum și diminuarea temelor pentru acasă, excesul notițelor din clasa și multe altele. Speram ca vocile noastre sa fie auzite!”

• „Introducerea la liceele teoretice, pe modelul claselor de matematică-informatică, de clase cu profil de fizică-electronică, matematică-robotică, etc..Introducerea în școlile tehnice de profile care să pregătească absolvenți care să lucreze în implementarea soluțiilor de case inteligente, clădiri inteligente, orașe inteligente și energie regenerabilă.”

• „Mă ofer să creăm un canal de youtube de fizică, cu lecții extinse pentru disciplina fizică care urmează programa școlară în vigoare.”

• „Implementarea LMS în cadrul instituțiilor de învățământ. Acesta va avea drept scop, urmărirea performanței digitale a profesorilor pe nivele; încărcarea de materiale de training specifice nivelului accesat și teste online care să dovedească cunoștințele acumulate. Acest sistem va permite inclusiv orientarea pe parcursul întregii cariere a profesorilor. LMS va face trecerea de la “hârțogăria” inutilă, la digitalizarea completă a învățământului. Prin LMS se înțelege orientarea și progresul în cariera a profesorilor. Același LMS poate fi implementat și elevilor, pe fiecare instituție în parte. În paralel se poate crea o bază de date, la nivel național, cu materiale necesare și utile profesorilor și elevilor. ”

• „Actualizarea și standardizarea (controlul parțial/ sugestii din partea MEN) curriculumului pentru formare inițială la disciplina Instruire asistată de calculator (curs obligatoriu din modulul pedagogic);

• Prioritizarea temelor din programele de formare continuă - selecția și susținerea/ promovarea lor în funcție de gradul lor de adecvare la așteptările și nevoile de azi;

• Condiționarea avizării programelor de formare a profesorilor (inclusiv a masterelor didactice) de prezența unui curs de educație digitală/ medii virtuale de instruire/ suport în învățarea la distanță;

• Realizarea unui sistem autentic de control al calității serviciilor de formare inițială și continuă; elaborarea unui set de standarde minimale;

• Parteneriate public-privat pentru susținerea cursurilor online de calitate pentru cadre didactice.”

• „Ne dorim cu toții siguranță cibernetică, să ne fie protejate datele personale, ne dorim platforme educaționale care să fie sigure, să nu poată intra oricine, să nu fim înregistrați și postați apoi pe youtube sau pe alte site uri de socializare.”

• „Competențele digitale sunt necesare, atât pentru profesori și elevi, cât și pentru părinți, aceștia din urmă fiind cei care asigură sprijin copiilor școlari mici. Din păcate foarte mulți adulți nu știu să acceseze platforme educaționale digitale, aplicații digitale etc.”

• „Pentru egalizarea șanselor tuturor elevilor din sistemul de învățământ românesc, se impune nevoia alocării câte unui dispozitiv electronic pentru fiecare, cu softuri educaționale preinstalate și conexiune la internet asigurată. Distribuite în regim de comodat, cu clauze clare privind păstrarea lor. Doar așa putem vorbi de școala online.”

• „Consider că suntem vulnerabili în mediul online de aceea este nevoie de siguranța cibernetică și protecție a datelor. Ar fi oportun un angajament pentru utilizare a platformelor și un cod etic în acest sens.”

• „Ministerul Educației să pună la dispoziție gratuit pt toți profesorii din sistem exemple de bune practici și lecții digitale pentru liceele tehnologice și școala profesională pt modulele de specialitate care au competențe nu numai de cunoaștere cât și aplicative, curricula să prevadă modalități de învățare prin STUDII DE CAZ și PROIECTE inter/trans/multidisciplinare/modulare pornind de la SITUAȚII PRACTICE DE VIAȚĂ sau/și din lucrări specifice MESERIILOR și SPECIALIZĂRILOR.”

• „Crearea unei baze de date/biblioteci virtuale cu R.E.D.-uri accesibile tuturor cadrelor didactice/elevilor (R.E.D.-uri verificate în prealabil și acceptate în biblioteca de persoane abilitate). Resursele să fie grupate pe discipline de studiu/ani de studiu să respecte programele în vigoare, să contribuie la atingerea competențelor-cheie, să fie atractive (prin formulare, expunere, dinamică)”

• „Educația digitală să includă și adulții, alături de copiii încă elevi sau de studenți.”

• „Pentru digitalizarea sistemului de învățământ trebuie, în primul rând implicarea tuturor factorilor, în fiecare școală trebuie să existe un informatician, care să asigure asistență tehnică cadrelor didactice, să le arate pas cu pas cum să utilizează platforma de predare online.

• Propun o platformă unică la nivel național. În nici un caz să nu mai existe școala X desfășoară orele online pe zoom, școala Y pe discord, școala Z G-suite. G-suite for Education și Microsoft Office 365 la nivel național. Obligatoriu administrarea platformei de către informatician. Din păcate exista foarte puțină implicare.”

• „Este nevoie urgentă de o formarea REALĂ a tuturor profesorilor pentru achiziționarea de competențe digitale. Cred că este nevoie de un sistem pe bază de voluntariat/mentorat. Formarea unui grup de experți apoi aceștia să disemineze în cadrul comunității competențele digitale de baza necesare predării.”

• „Asigurarea conexiunii la Internet în toate școlile.

• Asigurarea de device-uri pentru elevi și profesori.

• O singură platformă pentru toți profesorii și elevii școlii.

• Existența unui administrator de rețea/informatician în fiecare școală (PJ).

• Realizarea bibliotecii virtuale.”

• „Crearea unei platforme integrate de tipul Student & Learning Management System care să permită atât gestiunea elevilor, a situației școlare, transparența creditelor și a notării precum și orarul sau gestiunea activităților educative, platforma ce va putea fi accesată, cu competențe specifice, atât de elevi, profesori sau părinți.”

• „Consider că ar trebui să introduceți în scoli cursuri de robotică.”

• „Iniţierea cadrelor didactice în realizarea de instrumente de evaluare digitale din perioada formări inițiale.”

• „Din păcate, o dată ajunși în sistemul online, dascălul se dedublează, într-o formă sau alta, fiind concomitent dascăl dar și utilizator. Problema majoră întâlnită de mine, de cele mai multe ori, este lipsa unui nivel unitar (nu neapărat ridicat, dar unitar) în cunoștințele și deprinderile de bază ale unui utilizator digital. Mulți profesori nu cunosc funcții de bază în utilizarea unui computer, de la diferența dintre fișier și folder, la identificarea unor extensii, organizarea și structurarea arhivelor, până la utilizarea coerentă și eficientă (deci nu neapărat la un nivel ridicat) a unor software-uri de bază precum Microsoft Word, Excel, PowerPoint.

• Astfel, cred că lipsa unui limbaj comun și, mai ales, a unei baze unitare de cunoștință în domeniul computerizat împiedică nu utilizarea mediului digital ca vehicul educațional, ci până și posibila dezvoltare sau evoluție a cadrului didactic în acest domeniu - practic, dacă toți ar avea o bază unitară și un limbaj comun nu am fi neapărat nevoiți să instruim dascălii prin formule oficiale care, din păcate, de cele mai multe ori, nu aduc niciun rezultat (cursuri de formare), ci s-ar educa între ei, cel mai avansat pe cel mai puțin avansat, etc.

• Astfel, propunerea mea este:

- Realizarea unei platforme online naționale, coordonată de Ministerul educației și cercetării, pe care să fie publicate lecții video realizate de profesioniști atât în domeniul computerizat cât (poate mai ales) în cel educațional;

- Aceste lecții video să urmărească clar realizarea și consolidarea unor baze în domeniul digital dar, concomitent, cu aplicativitate în domeniul educațional (ex. profesorul de matematică nu trebuie neapărat să cunoască formule și tehnici de calcul automatizat de anvergură într-un fișier de tip Excel, dar ar fi bine să cunoască modul în care se realizează un tabel și o formulă de însumare/împărțire astfel încă să își automatizez un catalog personal simplu);

- Profesorii pot accesa această platformă pentru a studia și pentru a-și forma, în principal, deprinderile de utilizat digital;

- Structurarea acestor lecții video și poate chiar realizarea lor poate fi făcută de o comisie națională (digitalul și online-ul nu are granițe și distanțe geografice) formată din profesori care fac performanță în educația online;

- Această comisie poate structura o formulă și un pachet de cunoștințe generale și de bază pentru profesori care, mai apoi, le pot transpune în lecții video.

• Sunt de părere că profesorul care predă în domeniul online nu trebuie să fie specialist în sisteme computerizate, dar pornind de la o bază unitară își poate configura strategii educaționale aplicate mediului digital pentru că, știm, nu putem aplica predarea clasică la predarea online și, ba mai mult, la fel ca în clasă, și în online, într-un fel se poate preda fizica și matematica, altfel chimia și biologia și, total diferit, domenii practice precum artele vizuale, muzica, etc. ”

• „Realizarea unei platforme cu resurse digitale pe nivele de invatamant, fara sa se omita învățământul prescolar si tutoriale gratuite in care sa se explice folosirea unor platforme educationale si aplicatii. ”

• „Formarea cadrelor didactice ar trebui sa includa si responzabilizarea acestora catre elevi, cadrele didactice sa ofere suport digital, sub forma de aplicatii interactive, sa comunice cu elevii si nu elevilor, sa ofere transparenta, sa dezvolte sisteme de predare online, pana acum majoritatea o fac sub forma transmiterii de date (foto, link-uri..etc). ”

• „Realizarea bibliotecii virtuale, prin punerea cărților școlare la dispoziție în format electronic și realizarea de cursuri interactive online, pentru materia care se predă în școli, care să vină în sprijinul aprofundării cunoștințelor elevilor. Pe platformă ar trebui să se regăsească și testări online, care să aibă corectare automată, dar și materiale suport de calitate înaltă pentru sprijinul orelor de curs fizic pentru profesor. ”

• „Cred ca pregatirea ar trebui sa inceapa devreme poate chiar de la gradinita. Dar pentru asta este nevoie de dotari si pregatirea cadrelor didactice.”

• „Dezvoltarea de parteneriate cu NGOs pentru dezvoltarea si implementarea rapida a unor subiecte curriculare emeregente cum ar fi STEAM sau ca exemplu specific programarea pentru elevii de gimnaziu si liceu, inclusiv pentru cei cu dizabilitati. fundatia noastra lucreaza la un curriculum de programare pentru elevi surzi, si am deschis un astfel de club la liceul Beethoven din Craiova.

• Constituirea unui Comitet tehnic de accesibilizare si incluziune cu experti din mediul educational si NGO care sa implementeze principiile de accesibilizare pentru fiecare domeniu de dezvoltare digitala, de la resurse educationale deschise si pina la pregatirea profesorilor”

• „Programe relevante de dezvoltare a competenţelor digitale pentru elevi, studenti si profesori.

Compentenţele digitale sunt critice şi trebuie obligatoriu să se dobândească în şcoală. Este evident acum că orice investiţie în tehnologie pentru şcoli poate fi eficientă doar dacă este dublată de programe relevante de dezvoltare a competenţelor digitale pentru elevi, studenti si profesori.

• Evaluarea si validarea competentelor digitale

Este esentiala acordarea importantei cuvenite disciplinelor de TIC si Informatica, la fel ca si probelor de evaluare a competentelor de la Bacalaureat. Asa cum Bacalaureatul include proba de competente digitale, la fel si evaluarea de la finalul clasei a 8-a ar trebui sa urmareasca testarea si validarea unor competente digitale de baza, in contextul in care deja exista o materie obligatorie pentru gimnaziu in acest sens.

• Abordare integrata a competentelor digitale

Oferta educationala pentru elevi si studenti trebuie sa se coreleze permanent cu cerintele actuale ale pietei muncii, dar, mai ales in Romania unde indicele de digitalizare este foarte scazut, trebuie sa se urmareasca o abordare integrata a competentelor digitale. Există o tendinţă observată ca educaţia digitala să fie în principal orientată exclusiv spre programare, robotica, etc. Această direcţie ar putea lăsa tinerii fără competenţele de care au nevoie pentru a progresa la şcoală, în studiile ulterioare şi la locul de muncă.

Elevii şi studenţii trebuie să aibă oportunitatea de a învăţa bazele informaticii, incluzând programarea, în completarea competenţelor ce ţin de alfabetizarea digitală şi tehnologia informaţiei. Competenţele de alfabetizare digitală sunt la fel de importante precum cititul şi scrisul şi este absolut necesar să fie deţinute pentru a se putea accesa toate tematicile din programă. Similar scrisului si cititului, ele nu se dobandesc exclusiv informal, dupa cum uneori se considera in mod eronat.

• Urmarirea, includerea si echivalarea unor programe de competente digitale recunoscute international, cu testare si certificare standard, reprezinta o optiune clara pentru aplicarea cu rezultate concrete a oricaror programe de dezvoltare a competentelor digitale.

• Finantarea

Decalajul digital urias din Romania trebuie sa impuna in permanenta si măsuri de protecție socială, care sa permita accesul tuturor elevilor si studentilor la tehnologie. O masura in acest sens ar putea fi acordarea de vouchere pentru elevi si studenti inclusiv pentru abonamente Internet sau pentru participarea la programe de formare si certificare ITC.

Fondurile pentru finantarea unor proiecte de dezvoltare si certificare la standarde internationale a competentelor digitale a elevilor si studentilor reprezinta o solutie pentru incluziune digitala.

Programele viitoare dedicate educației digitale pentru elevi si studenti ar putea sustine si inițiativele punctuale, derulate de organizații ”la firul ierbii”, care se dovedesc a fi flexibile si masurabile.”

• „Exista un volum enorm de resurse educationale, iar profesorii se confrunta cu problema identificarii acelor instrumente digitale de calitate. Trebuie sa se asigure un ecosistem digital de conținut și instrumente educaționale de încredere.

• Strategia trebuie sa sprijine inițiativele care pot oferi conținut digital validat și de calitate, care susține învățarea împreună cu instrumente online care pot măsura cu exactitate eficacitatea acestei învățări (ex. Testare si certificare). Evaluarea obiectivă, standard, este cea mai fiabilă modalitate de a ne asigura că o persoană a dobândit din învățare abilitățile și cunoștințele necesare.

• Urgentarea finalizarii proiectelor Catalogul electronic si Biblioteca virtuala trebuie sa reprezinte prioritate a Strategiei.

• Resursele educationale trebuie completate cu content despre pedagogia digitala.”

• „Modulele de securitate IT si de prelucrare si protectia datelor ar trebui sa fie parte integranta a formarii initiale a cadrelor didactice.

• Cursuri de popularizare a principalelor notiuni care tin de securitatea cibernetica ar trebui introduse de la ciclurile scolare primare, complexitatea acestora crescand in timp in ciclurile de studiu urmatoare”

• „Includerea in trunchiul comun a unor notiuni ce vizeaza tehnologii inovative (ex. 3d printing, AI, VR etc.)

• Actualizarea COR cu ocupatii relevante in contextul actual (ex. tehnician imprimare 3D)

• Sustinerae a unor programe de pregatire si testare pentru dobandirea competentelor necesare practicarii meseriilor viitorului (ECDL 3D Printing).

• Dezvoltarea aptitudinilor IT reale şi certificate joacă un rol critic în revigorarea economiei României, prin educarea unei forțe de muncă inovatoare, fiind parte integrantă din succesul pentru pregatirea pentru o noua etapa de dezvoltare economica.”

• „Propunem o platforma educațională (web, mobile) de partajare micro video, cu arhitectura de hartă mentală ce interconectează subiecte formale și non-formale din materia de gimnaziu.

• De exemplu: matematică-economie-muzică, geografie-arhitectură-istorie.

• Platforma utilizează tehnologii emergente (deep learning) AWS Rekognition (aws.amazon.com/rekognition) pentru a oferi experiențe individuale de învățare și raporteaza către părinți și profesori evoluția și interesele utilizatorului, respectând toate normele în vigoare de protecția datelor și etică IT.

• Interfața de hartă mentală a aplicației este gamificată, colorată și receptivă, fiind testată și îmbunătățită continuu cu ajutorul elevilor din România dar și din alte țări partenere.

• Lucrând ca o punte între tehnologie și educația tradițională, sprijinim profesorii și alți creatori de conținut educațional pentru a-și schimba paradigma, învățând noi abordări creative pentru a se apropia de elevi în mediul online. Proiectul va sprijini profesori în producția de conținut educațional, oferindu-le ateliere și sprijin de la formatori de top din domeniul cinematografiei, vloggingului și al storytelling-ului.

• Asociația Full-Learning Experience transpune curricula gimnazială în format micro video (3-10 minute) produs la cel mai înalt nivel, folosind tehnici inspirate din conținutul vloggerilor, pentru a atrage elevul către studiu online. Tehnologia din spatele platformei este dezvoltată printr-un consorțiu între România și Germania.

• Proiectul este dezvoltat la nivel European implicand alte 4 entități educaționale din Irlanda, Grecia și Turcia cu sprijinul Erasmus+ și al altor fundației internaționale.”

• „Proiectul se va implementa intr-un context tehnologic ce cuprinde:Mecatronica(coloana vertebrala),Sistemele Ciber -Fizice(CPS) si Internetul Lucrurilor(IoT).Mecatronica s-a nascut in Japonia in 1970.Cuvantul, iregistrat ca patent de catre Yaskawa Electric Cp. a fost utilizat pentru a descrie integrarea celor trei mari domenii in inginerie:mecanica,electrica-electronica si automatica -informatica.Azi mecatronica este Stiinta masinilor inteligente , Mediu pentru educatie smart, invatare organizationala si dezvoltare sustenabila.Triada tehnologica mentionata este fundamentul idustriei 4.0/5.0. In Romania filosofia mecatronica a patruns prin infiintarea specializarii in inginerie,in 1991 , la Brasov,Cluj-Napoca , Iasi si Suceava. In prezent specializarea fiinteaza in 11 universitati cu profil tehnologic din tara. Mecatronica face posibila abordarea integrata:informatie, enegie, materie, deschizand noi orizonturi in toate domeniile.

• Parteneriatul academic in educatie si cercetare pe parcursul a trei decenii s-a materializat prin realizarea Platformei Nationale de Mecatronica (PNM). PNM este conceputa ca un mecanism national, in structura de retea care sa activeze resursele in plan local,regional si national si sa asigure abordarea sistemica (holistica) a problemelor complexe privind educatia smart si dezvoltarea sustenabila. PNM cuprinde sapte Centre Regionale de Educatie Mecatronica dezvoltate in universitatile partenere in proiectul POSDRU-FLEXFORM (www.fexform.ro).Centrul infiintat in cadrul UTC-N este coordonator.Dezvoltarea PNM are in vedere upgradarea Centrelor regionale la statutul de Centre pentru transfer tehnologic in educatie.Astfel se asigura adaptarea tehnologiilor educationale la cerintele priivind evolutia in dezvoltarea tehnologica.In licee si in scolile gimnaziale se vor infiinta Laboratoare de Mecatronica,robotica si informatica.Facilitatile oferite de mecatronica ,expertiza la nivel academic si colaborarea cu firmele vor permite dezvoltarea infrastructurii laboratoarelor astfel incat sa raspunda exigentelor educatiei smart.Evolutia scolilor si universitatilor catre statutul de organizatii care invata este benefica pentru creearea unei stari de spirit la nivel de societate si activarea resurselor necesare implementarii proiectului SMART-Edu.Conceptul de invatare organizationala a fosts lansat lin 1990, la MIT de catre Prof.Peter Senge. Mecatronica asigura fundamentul tehnico-stiintific pentru cele cinci discipline privind invatarea organizationala.Detalii privind potentialul tehnico stiintific acumulat la nivel national in cele trei decenii de mecatronica in Romania sunt prezentate la adresa;www.smarteducation-clujnapoca.ro.

• Propunerea de proiect:Romania Smart:Tara comunitatilor care invata este o oglinda fidela a efortului si rezultatelor obtinute la nivel national in educatie,cercetare-dezvoltare tehnolgica si diseminare, premise pentru reusita in demersurile pentru diditalizarea educatiei in Romania. ”

• „Digitalizarea învățământului si formarea de noi abilități prin tehnologii multimedia interactive prin imersiune - realitate augmentată si virtuală (AVR)

• Guvernul României s-a angajat într-o strategie ambițioasă si meritorie de reformare a educației si formării profesionale în toată țara, într-un efort de a stimula si susține transformare digitala.

• Tehnologiile noi avansate și emergente trebuie integrate în planurile de învățământ pentru a asigura dezvoltarea abilităților necesare, asigurându-le tinerilor și antreprenorilor dobândirea cunoștințelor de care au nevoie pentru a concura pe piața moderna a forței de muncă.

• Educația copiilor si a tinerilor necesită soluții inovatoare și diverse, accesibile pentru dezvoltarea competențelor, pentru a ajuta la reducerea șomajului în rândul tinerilor, pentru a promova antreprenoriatul și pentru a crește productivitatea industrială.

• In acest sens, propunem crearea unui Centrul Digital Interactiv (IDC) la nivel național, conceput pentru a instrui noua generație de experți în domeniul emergent al realității augmentate și virtuale (AVR) și pentru a oferi soluții tehnologice pentru diverse abilități și profesii, formatori in domeniul educație cat și pentru companii.

• Centrul Digital Interactiv/ IDC va oferi acces la tehnologii multimedia interactive prin imersiune AVR de ultimă generație, inclusiv un showroom virtual, un laborator de dezvoltare și un centru de cercetare și dezvoltare pentru produse și aplicații. Astfel, IDC va contribui la eliminarea decalajului de competențe care afectează Romania, oferind soluții de învățare inovatoare și avansate care să răspundă cererii pieței muncii.

• Un alt beneficiu esențial adus de acest IDC e dat de faptul ca există o preocupare globală din ce în ce mai mare cu privire la dependența tinerilor de platformele de socializare. Aceste platforme hipnotizează utilizatorul astfel încât să rămână conectat ore în șir, obicei care conduce către alienare, o dezvoltare distructivă și nesănătoasă a societății noastre.

• In cadrul acestui IDC, viziunea este de a dezvolta continuu platforma centrului către o experiență XR alimentată de Inteligenta Artificiala (IA), care stimulează utilizatorul in vederea învățării, instruirii și efectuarea unor misiuni semnificative și productive în beneficiul umanității. Platforma AVR are motor bazat pe IA conceput pentru a oferi utilizatorilor o urmărire experimentală convingătoare, interesantă și intenționată de învățare care acoperă subiecte precum spațiu, istorie, natură, animale sălbatice, genomică, descoperiri de călătorie și neuroștiințe, IA, robotică și multe altele.

• În cele din urmă, dorim să stimulăm curiozitatea intrinsecă și căutarea pentru evoluția cunoștințelor care a condus umanitatea la prosperitate în ultimii ani și să încurajăm utilizatorii către o cale pozitivă care duce la o educație adecvata, locuri de muncă interesante și un trai mai bun.

• Programul IDC cuprinde următoarele direcții de dezvoltare:

• Pentru componenta EDUCAȚIONALĂ si de UTILIZARE IN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE ONLINE, devenind un sprijin in IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI "CLASSROOM 3.0", DEZVOLTAREA STRATEGIEI GUVERNAMENTALE PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ "Industria 4.0, creșterea inovației si a ecosistemelor emergente din economia digitală.

• Implementarea ACADEMIEI DE INOVAȚIE A REALITĂȚII VIRTUALE, completată cu echipamente de ultimă generație, profesori instruiți și programe de învățământ.

• COLABORAREA CU INSTITUȚII ACADEMICE pentru a extinde furnizarea de soluții AVR, permițând domenii precum arhitectura, vizualizarea produselor și designul multimedia să încorporeze această tehnologie inovatoare în programele lor de învățământ.

• SPRIJINIREA SECTORULUI PRIVAT ȘI A START-UP-urilor prin furnizarea de soluții pentru a răspunde cererilor pieței muncii, a reduce șomajul și a crește productivitatea industrială.

• IMPLEMENTAREA CELEI MAI MARI BIBLIOTECI din lume cu materiale 3D și AVR.

• Furnizarea si CREAREA DE EXPERȚI în transferul de cunoștințe bazate pe AVR.

• Crearea de noi oportunități de ANTREPRENORIAT ÎN ECONOMIA DIGITALĂ.

• Dezvoltarea unei forte de munca cu îndemânare in MESERIILE VIITORULUI.

• Dezvoltarea de DEPRINDERI PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI prin programe inovatoare.

• Crearea unui ecosistem IDC care integrează un lanț de valoare complex care implica o multitudine de actori si beneficiari: sistemul de învățământ, instituții publice, elevi, studenti, firme, start-ups, ONG-uri, etc”

• „Pentru școlile din mediul rural este nevoie acută de digitalizare( table interactive, tablete educaționale bune pentru elevi, cu aplicații dedicate pentru învățare, tablete grafice și laptopuri performante pentru profesori cu aplicații dedicate, laboratoare de IT performante, sisteme de camere de luat vederi și microfoane pentru transmis lecțiile in fiecare casă, pregătirea profesorilor cu specialiști dedicați, cărora le place să-i învețe pe adulți să lucreze altfel, zile dedicate pentru asta, fără ore in acea zi, în care atât profesorii cât și elevii învață digitalizare și cum să realizeze și să transmită copiilor lecții, activități de învățare. As începe cu școlile din mediul rural, indiferent de numărul de copii, pentru a crea șanse egale la educație, cultură, viață. ”

• „Introducerea cursurilor online pe site-ul ministerului, in format MOC (massive online course), pentru a asigura educatie de cea mai bua calitate, indiferent de locatia elevului si abilitatile cadrelor didactice la care are acces acesta. ”

• „Propunerea mea constă în organizarea de ateliere digitale pentru cadrele didactice. În urma experienței mele online constat că cea mai mare problemă o reprezintă neputința cadrelor didactice de a se adapta vremurilor. În opinie mea, pentru o bună desfășurare a orelor, trebuie realizate ateliere digitale în care să fie vizate folosirea programelor din suita Microsoft Office (în pricipal, Word, Excel și PowerPoint), Gsuite (Google Forms, Word, Prezentări, Excel) și a aplicațiilor pentru conferințele video (Google meet, Zoom, Microsoft Teams). Prin ateliere digitale înțeleg mai multe ore sau întâlniri în care să se lucreze cu 2-3 cadre didactice deoarece cunoștiințele digitale sunt mai greu de învățaț la 50-60 de ani. De asemnea, crearea în școli a unei secții pe probleme digitale/it pentru eventuale erori ale aplicaților ar fi un pas bun. Astfel, profesorii ar avea oameni bine pregătiți pe care i-ar putea contacta (și, de ce nu, și elevii/studenții dacă întâmpină probleme). Având în vedere că digitalizare nu înseamnă doar online, un alt pas înainte ar fi și familiarizarea profesorilor cu echipamente tehnologice (de exemplu, un videoproiector sau o tablă interactivă). Evident, toate acest măsuri se pot aplica și la elevi/studenți.”

• „Este necesara completarea educatiei face-to-face cu cea online si dupa incetarea pandemiei, pentru fixarea si aprofundarea cunostintelor (ex. pregatire pentru diverse examene si competitii scolare). Ar trebui introdus si valorificat si la noi conceptul de 'flipped classroom' ('clasa rasturnata) prin care partea de predare este filmata sub forma de tutoriale si accesata de elevi acasa iar temele sunt lucrate in clasa, dupa vizionarea tutorialelor. ”

• „Într-o primă etapă s-ar putea face trecerea de la modelul tradițional la modelul prezentat mai sus. Într-o a doua etapă, structura zilei școlare ar fi schimbată astfel încât să conțină segmente distincte pentru învățarea independentă asistată de calculator ( atât pentru elevi cât și pentru profesori), cât și timp dedicat învățării prin proiect, facilitată de profesor.

• Într-o primă etapă ar fi bineînțeles nevoie de crearea unei platforme educaționale care să transfere întreaga programă școlară în materiale video de 3-4 min . și software de testare.

• Aceste programe au în comun materiale video extrem de bine făcute și atractive, cu o structură logică foarte clară, cu pași mici, progresie de la concret la abstract, de la simplu la complex, durată ideală (3-4 min.). România poate produce o variantă îmbunătățită a acestora prin regândirea conceptului educațional astfel încât să se țină seama de ”legile memoriei”. Se știe că pentru a se obține cu adevărat o învățare de lungă durată este nevoie nu numai de testarea imediată a cunoștiințelor noi introduse, ci și de o ”întrerupere a uitării” la 24 de ore, la o săptămână și la o lună. Această ”întrerupere a uitării” poate fi integrată în softwareul educațional. Softwareul educațional va fi nu numai un program de tutoring ci și implicit un program de coaching, care organizează inteligent atenția și timpul elevului, programând optimal sesiunile de recapitulare.

• Cum ar putea să arate o sesiune de învățare independentă asistată de calculator? O sesiune nu ar dura mai mult de 24 min. și ar fi urmată de 5 minute de pauză ( Pentru majoritatea elevilor durata optimală a concentrării este de 30 de minute, iar pauzele reprezintă un element esențial al procesului de învățare). Fiecare sesiune ar fi structurată în 3 unități de studiu: informație nouă, informație repetată la o zi, informație repetată la o săptămâmă. După fiecare 4 săptămâni de predare ar urma o săptămână de recapitulare. Fiecare unitate de studiu ar include 3 minute de predare video urmate de 5 minute de testare.

• În majoritatea școlilor profesori se străduiesc doar să treacă prin materie fără a se asigura că informația predată a fost realmente înțeleasă și consolidată de către toți elevii. Dacă noțiunile bază ale fiecărei discipline sunt transmise prin mijloace video și testate prin programe de calculator, avantajul este dublu: pe de-o parte, elevi învață în ritm propriu, informația este testată și consolidată, pe de altă parte, timpul profesorilor este eliberat pentru a se putea pregăti și facilita învățarea prin proiect. Fiecare disciplină ar fi accesată prin ambele strategii: învățarea independentă a cunoștințelor de bază asistată de calculator și ore de învățare prin proiect facilitate de profesor. Despre felul în care ar putea să arate ziua școlară în această formulă aș putea oferi sugestii mult mai detaliate cu o altă ocazie.

• În principiu, în școlile occidentale elevii vin la școală cu tableta personală. În România, s-ar putea constitui la nivelul fiecărei unități școlare un club de cumpărători prin intermediul căruia părinții să se poată asocia și cumpăra în masă la preț de producător nu numai tablete electronice ci și alte lucruri necesare elevilor: uniforme școlare, echipament sportiv, instrumente muzicale. Statul ar putea oferi burse elevilor cu o situație materială dificilă pentru ca aceștia să poată participa în acestă formulă de cooperare. Tabletele ar fi proprietatea și responsabilitatea elevilor.”

• „Realizarea unui audit de competențe digitale în rândul profesorilor pentru o radiografie reală a status-quo-ului în sistem - doar astfel se poate realiza o strategie coerentă de dezvoltare a competențelor digitale în sistemul de educație

• Continuarea investiției în dezvoltarea competențelor digitale de bază -

• Introducerea unor cursuri de pedagogie digitală pentru cadrele didactice (inițială și continuă)

• Crearea unui cadru național (standard) de componență digitală pentru profesorii din România și un plan de evaluare anuală asociat acestuia

• Colaborare mai strânsă cu sectorul de business și ONG pentru aducerea noilor tehnologii actualizate mai aproape de profesori”

• „Introducerea unui plan de dezvoltare/transformare digitală în fiecare școală

• Identificarea unui Coordonator TIC/Responsabil educație digitală la niveklul fiecărei școli

• Introducerea pe scară largă și a folosirii cu responsabilitate a instrumentului de evaluare SELFIE dezvoltat de Comisia Europeană

• Dezvoltarea unui program de educație digitală pentru echipele de management din școli (în multe situații, transformarea digitală a nivelul unei școli nu se realizează datorită lipsei de înțelegere a importanței digitalizării)

• Crearea unui sistem de monitorizare a progresului în ceea ce privește adoptarea tehnologiei digitale”

• „Introducerea unor concepte actuale în disciplinele de Informatică și TIC la gimnaziu și TIC la liceu: inteligență artificială, cloud, alfabetizare media, securitate cibernetică, etc.

• Introducerea unui sistem de monitorizare/evaluare a nivelului de competențe digitale în rândul elevilor

• Folosirea unor instrumente de gamification (de exemplu Minecraft Education Edition) pentru a dezvolta proiecte trans-disciplinare la nivelul claselor/școlilor. ”

• „Identificarea unui pool de experți în educație digitală care să facă parte dintr-un Task Force de educație digitală la nivel național (cu rol consultativ).

• Echipă de educație digitală la nivel de MEC care să poată să ducă la îndeplinire un plan de acțiune pentru educația digitală din sistemul de învățământ.

• Program intensiv de pregătire a tuturor angajaților MEC în ceea ce privește transformarea digitală necesară în educație, cu roluri și responsabilități clare

• Utilizarea big data și AI pentru a realiza programe documentate de educație în general și de educație digitală în special.

• Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a progresului în procesul de transformare digitală în vederea formulării unor politici coerente și moderne.

• Adaptarea unor best practice-uri europene la nivel național.”

• „Recomandările Consiliul Județean Harghita sunt următoarele:

- Garantarea infrastructurii IT în toate regiunile și localitățile județelor, fiind necesar un plan de investiții în infrastructură.

- Dezvoltarea și extinderea utilizării instrumentelor tehnologiei informației și comunicațiilor în educație (dezvoltarea infrastructurii IT, conținut educațional digital, dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor), punerea la dispoziție a fondurilor pentru astfel de achiziții care pot fi accesate direct de instituțiile de învățământ, sau de autoritățile locale și regionale.

- Îmbunătățirea competențelor privind gestionarea conținutului online și asigurarea capacității de recunoaștere a diferenței dintre informațiile false și corecte.

- Conținutul educațional digital ar trebui să integreze și posibilitățile elevilor din minoritate, asigurând prin acest mijloc egalitatea de șanse pentru toate mediile sociale.

- Dezvoltarea competențelor digitale pentru toate persoanele implicate în educație, cum ar fi: elevi, profesori și părinți

- Abordare integrată. Este necesar lansarea unor programe care să integreze elementele educației digitale: de la infrastructură, software, gestionarea conținutului la echipamente, competențele elevilor, provocările în materie de sănătate, precum și la evaluarea capacității clădirilor pentru astfel de investiții.

• Consiliul Județean Harghita a formulat un Document de poziție privind actualizarea Planului de acțiune pentru educația digitală al Uniunii Europene, recomandările formulate aici și implicarea Consiliului Județean Harghita fiind descrise mai în detaliu în document.”

• „Adoptarea unui standard de competență digitală pentru ciclul primar, secundar inferior și superior, și superior

• O abordare integrată în ceea ce privește competențele digitale ale elevilor și studenților, cu prioritate pe alfabetizare digitală și mai apoi pe dezvoltarea competențelor avansate

• Corelarea competențelor cu necesitățile pieței muncii

• Reducerea decalajului dintre mediul rural și mediul urban prin intervenții prioritare în mediul rural

• Crearea unei metodologii și a unei structuri pentru monitorizarea și revizuirea periodică a standardului / cadrului de competențe digitale”

• „Monitorizarea politicilor europene și internaționale în domeniul educației digitale pe întreg parcursul vieții și asigurarea complementarităților și sinergiilor cu strategia națională

• Adoptarea unui cadru de competență digitală (ex. DigComp pentru cetățeni)

• Oferirea de suport părinților în educația online / la distanță (MOOCs, cursuri de training, resurse educaționale deschise)

• Educație non-formală – mobilizarea operatorilor de tip ONG în sprijinirea educației și cetățeniei digitale

• Organizarea unei campanii de conștientizare anuală referitoare la importanța competențelor digitale, la nivel național”

• „Adoptarea unui cadru de competență digitală (ex. DigCompEdu)

• Diagnoza stării actuale a nivelului de competență digitală a profesorilor (ex. SELFIE, SELFIE for teachers)

• Oferirea de suport către profesorii cu un nivel de competență digitală slab

• Crearea unei platforme online cu resurse acreditate de testare, educație, certificare (competențe digitale, pedagogie digitală)

• Alocarea unui expert de educație digitală pentru fiecare școală

• Reducerea decalajului dintre mediul rural și mediul urban prin intervenții prioritare în mediul rural

• Crearea unei metodologii și a unei structuri pentru monitorizarea și revizuirea periodică a standardului / cadrului de competențe digitale”

• „Crearea unei platforme online cu resurse educaționale deschise (competențe digitale, pedagogie digitală) și crearea unei comunități profesionale în rândul profesorilor pentru schimburi de experiență, etc.

• Utilizarea resurselor de educație digitală existente deja la nivel internațional disponibile în limba română”